Mihai discuta liber

The thoughts of me

Mare iulie 2007

(orice asemanare cu persoanele reale e voit intentionata)

E vara si noi nu am ajuns inca la mare. Ne-am tot uitat pe oferte, insa nu avem prea multi bani de dat. Stim cu siguranta ca vrem sa ajungem acolo, indiferent unde am sta. Am vorbit sa ne facem bagajele, am vorbit la munca, mergem si cu o colega de-a ei. Nu am gasit nimic (ne-am hotarat si in ultimul moment), dar mergem pe mana colegei, care merge la niste prieteni si a spus ca ne poate ajuta cu cazarea. Am facut totusi rezervare la maxi-taxi (nu mergem cu trenul pentru ca ajungem mai repede cu microbuzul si pentru ca are ore de plecare mult mai flexibile). Nici nu mai tin minte cum a trecut timpul si am ajuns in autogara.

Pe drum a fost cald si ingramadeala, prea multi oameni. Noua nu ne-a pasat pentru ca mergem la mareee! Am ajuns seara undeva dupa 8. Desi eram obositi, mirosul de mare ne ajuta sa uitam de asta. Am inceput sa cautam cazare din usa in usa, pentru ca nu am gasit camera libera la prietenii colegei de munca. Poate se citea disperarea pe ochii nostri, insa nu am gasit decat preturi mari si conditii mai rele ca intr-o cazarma. Din recomandare in recomandare ajungem la o doamna care sta la curte (e vorba de Costinesti). E deja trecut de 10 jumatate seara si ne gandeam deja ca vom dormi pe plaja (in cel mai bun caz). In curte este galagie, se face un gratar, lumea petrece. Doamna ne intreaba cate zile stam si pare sa dea inapoi (aveam de gand sa stam doar 2 zile, pana duminica), dar ne da camera. Avem dus in curte si camera este numai buna. Ne ducem dupa bagaje si ne culcam.

Am vrut sa mergem la plaja de dimineata si sa nu ne arda soarele. Nu ne-a iesit nici una, nici alta. Am ajuns pe la 9 pe plaja si ne-a prins soarele bine de tot. Cumparam niste crema de folosit dupa plaja, dar suntem fericiti asa. Facem turul statiunii, poze cu ultra-smartphone-urile noastre cu camere foto de 2 megapixeli si se lasa seara. Noi nu mergeam prin cluburi sau discoteci, nu eram tipul ala de oameni. In noaptea aia alte lucruri ne treceau prin cap. Nu aveam prea des ocazia sa fim numai noi 2 si profitam din plin cand se intampla.

Ea: Nu face galagie, ca trezim vecinii!

Eu: Nu-mi pasa, lasa-i sa asculte daca vor! Pot sa profite sa o faca si ei!

Ea: Nu mai ies maine din camera, ma faci sa ma rusinez!

Am si acum in minte imaginea noastra, arsi de soare, dar cu dorinta in suflet, uzi pana la piele, dar cu o satisfactie mare. Cred ca ne-au auzit, pentru ca a doua zi ne zambeau cu o complicitate care le trada gandurile. Cand am plecat am aflat ca in ziua in care ne-a cazat, doamna isi sarbatorea ziua de nastere (asta era si cauza petrecerii peste care am dat noi). Cele mai frumoase momente sunt cele pe care nu le programezi.

Ii multumesc Pinguuinei pentru inspiratie.

Related Posts:

Intamplari , Oameni

CommentLuv badge

Loading Facebook Comments ...
Loading Disqus Comments ...

 Subscribe in a reader


Mihai discuta liber