Mi-e dor de zilele de alta data

Postat de Mihai pe January 14th 2012 in categoria Oameni
Comenteaza acum »

(avertisment: postul asta e scris dupa 4 cani de vin fiert si reprezinta cruda realitate)

Ignorance is bliss (ignoranta e binecuvantare - e replica unui caracter din filmul Matrix, pe nume Cypher). Din cate am citit, se pare a fost folosita mai intai de Thomas Gray in poemul Ode on a Distant Prospect of Eton College. S-ar traduce pe scurt: ceea ce nu stii la un moment dat te face sa crezi ca lumea ta e perfecta in momentul respectiv. Uneori e mai bine sa nu stii unele lucruri sau sa te pretinzi ca nu le stii. Cred ca viata noastra e compusa din compromisuri, din lucrurile pe care alegem (constient sau nu) sa le vedem sau sa nu le vedem. Da, sunt oameni care o duc mai rau ca mine si oameni care o duc mai bine. In nici un caz nu mi-e dor de ianuarie de anul trecut, cand mama se simtea rau ca niciodata. Mi-e dor de starea de fapt pe care o aveam atunci. Cum am spus, uneori e mai bine sa nu stii unele lucruri, dar nu poti face asta la nesfarsit.

Etichete: ganduri, Oameni

O iarna fara zapada

Postat de Mihai pe January 5th 2012 in categoria Intamplari, Oameni
Comenteaza acum »

(se pare ca am spus degeaba ca vom avea ninsoare pana la Anul Nou - asta e un alt post trist)

Iarna de anul asta a insumat perfect starea pe care am avut-o anul trecut. A fost asa un lucru nedefinit, n-a fost nici toamna nici o iarna veritabila. Nu pot sa spun ca 2011 a fost un an rau; daca mi-ar fi spus cineva ca voi pierde 2 din persoanele la care tin cel mai mult as fi spus ca nu se poate intampla asa ceva. Brusc sunt redus la starea pe care am avut-o pana in 2005: eram “the good guy”, care nu se enerva sau nu se supara niciodata, bun cu toata lumea. Ma uitam cum altii umbla impreuna si imi spuneam si eu parerea legat de lucruri pe care nu le traisem, dar pentru care imi facusem o multime de idei (eram privit oricum ca “tu nu ai cum sa stii”).

Singurul lucru pe care l-am dorit in timp a fost sa am gandirea de acum in urma cu 10 ani sau 6 ani (impreuna cu tot ceea ce stiu acum). Nu vreau sa castig la loterie, nu vreau apartamente in fiecare oras din tara, pentru mine ar fi insemnat mult sa am experienta de acum in urma cu multi ani. Mi se pare ca in toate locurile unde am fost am ajuns prea tarziu mereu. As vrea sa pot da timpul inapoi cand eram fericit, dar nu se poate. Nici nu stiu ce ma face sa ma ridic din pat in fiecare dimineata. Deocamdata merg in virtutea inertiei, nu stiu pentru cat timp. Inca nu am ajuns sa ii urasc pe cei pe care ii vad fericiti, mai pot intoarce capul in directia opusa. Mi-am format un sistem de autoaparare care acum se intoarce impotriva mea. Trupa Taxi avea o melodie care spunea “te vad in toate femeile”, eu faceam asta la propriu… Nici unul din prieteni nu mi-a spus ceea ce vroiam sa aud, si anume sa nu spuna nimic. Urasc vorbe de-astea aruncate in vant “are balta peste” sau “lasa ca o sa fie mai bine”. Unii din ei mi-au spus ca se asteptau la asa ceva, in loc sa-mi spuna ca le pare rau. Nici unul din ei nu stie ce e in sufletul meu si cat de singur ma simt acum. Sunt zile cand toate sentimentele negative ma ajung din urma si sunt pur si simplu coplesit. Se pare ca a fost prea greu pentru ea, pentru fiecare lucru bun au existat altele care au tras-o inapoi. Zambetele pot ascunde asa de bine adevarata stare. Voi continua sa zambesc, pentru cat timp voi putea.

Etichete: Oameni, pareri

Zile negre si roz

Postat de Mihai pe December 6th 2011 in categoria IT, Site-uri
Comenteaza acum »

(suntem foarte buni la adoptarea traditiilor altora si la adaptarea lor in functie de cum ne servesc mai bine)

Azi s-a scris si ultima pagina din Black Friday si Cyber Monday in Romania. Anul asta cateva site-uri online au preluat traditia de Black Friday de la americani si au transpus-o in practica dupa cum au putut. Emag spune ca a fost un pariu pe care l-au castigat de Black Friday. Cred ca PcGarage a fost marele pierzator al acestor promotii, pentru ca au avut reduceri multe si marunte, mult prea marunte. Evomag a tinut azi Cyber Monday, dintr-un motiv bine explicat si prezentat pe larg peste tot prin media online. Daca e vreo invatatura pe care trebuie s-o traga aceste site-uri e ca o astfel de promotie trebuie pregatita foarte bine. PcGarage a mai sters din rusine lunea trecuta de dupa Black Friday cu o zi in care au avut promotii la produse diferite timp de cate 4 ore pana la miezul noptii. Nu am cumparat nimic de pe nici un site, desi Galaxy S II la 1600 de lei sau consola PS3 la 800 de lei (ambele de la Emag de Black Friday) mi-au parut cele mai interesante oferte pentru mine. Au existat si jocuri de culise mai putin onorabile, ca marirea preturilor inainte de aplica reducerile, dar asta ar trebui sa ne faca mai atenti la ceea ce nu se ofera si sa nu luam totul asa cum ni se prezinta si sa judecam cat de cat la rece.

A curs si multa cerneala virtuala pe bloguri, insa putin cam tarziu. Am luat la cald pulsul promotiilor in acea vineri (eram treaz la 5 dimineata cand Emag a dat startul la promotiile lor). Lumea s-a plans ca e site-ul cazut, ca nu pot da comanda, ca nu li s-a inregistrat comanda sau ca produsul nu mai e pe stoc. Dupa ce a trecut ziua promotiei, s-a plans ca nu le vine comanda, ca nu ii suna nimeni, se asteptau ca produsele sa le vina tot in 2 zile cum se facea de obicei. Pentru ca a fost primul an in care au existat promotii de genul asta, oamenii au fost naivi sa creada ca totul va merge ca inainte, ca produsele au pe bune reducerile fabuloase prezentate pe site-uri. A fost echivalentul reducerilor la supermarket-uri de 50 de bani la ulei, s-a creat deja apetitul pentru reduceri pentru o masa de oameni si asa saraci, dar si pentru bisnitarii care cumpara la reducere pentru a vinde la pret aproape intreg produsul. Promotiile care au rulat sunt exemplul perfect de obicei importat, adaptat dupa cum s-a putut la o realitate romaneasca.

P.S.: Rozul vine de la Pink Friday-ul tinut de Sigmanet in ziua de Cyber Monday.

Etichete: black friday romania, cyber monday romania

Vplay FTW

Postat de Mihai pe December 2nd 2011 in categoria Film, Recomandari, Seriale
Comenteaza acum »

(ce-am mai facut lunile/zilele astea, la propriu)

Acum vreo cateva luni (prin vara) am descoperit Vplay-ul (azi are tricolorul la sigla). E un fel de Youtube romanesc, dar mai bun, pentru ca nu iti sare nimeniin cap ca ai incalcat nu-stiu-ce-regula. Nu e nimic deosebit pana acum, insa site-ul are sectiune de seriale. Pam-pam. In una din zile mi-am spus eu sa vad cum stau ei cu serialele si am intrat sa vad daca au in lista X-Files. Din nou pam-pam, au domnule! Si m-am pus eu ca un fan adevarat sa ma uit la toate cele 9 sezoane, cap la cap. Vazusem in timp cateva sezoane, nu mai stiam ordinea si nici povestea serialului. Baietii si fetele de la Vplay iti dau posibilitatea de a sti daca ai vazut sau nu un episod, dar doar daca esti logat cu contul tau. Zilele trecute am terminat de vazut toate cele 9 sezoane. Pentru ca serialul se intinde pe atat de multi ani (9 la numar), am mai observat ceva: evolutia calitatii semnalului TV. La inceput, semnalul era letterbox 4/3, calitatea era acceptabila pentru vremea respectiva (primele 4 sezoane sunt asa). De la sezonul 5, surpriza: se trece la widescreen, ca la serialele de azi. Saltul de calitate nu a fost foarte mare imediat, insa s-a vazut ca s-a trecut de la analogic la digital. Au fost episoade cu titrare facuta cu picioarele, fraze care nu au fost traduse, sunet nesincronizat cu imaginea, dar per total sunt mai mult decat multumit de experienta. Am invatat sa nu mai citesc comentariile inainte de a vedea episodul, unii sunt destepti si scriu acolo intriga episodului. Unii scriu tampenii, altii pun spam.

Nu cred ca exista vreun coltisor al paranormalului pe care ei sa nu-l fi rascolit. Si-au permis sa scrie si episoade mai lejere, au facut misto de vampiri si de felul cum vedem noi lucrurile (pentru ca uneori suntem subiectivi si partinitori). La un moment dat s-a intersectat cu Frank Black, personajul din serialul Millennium (serial facut de aceeasi realizatori ai lui X-Files). Acum ma uit la Millennium. Oricat de infricosatoare ar fi fost investigatiile despre paranormal, ma influenteaza mai mult cazurile din Millennium (actorul Lance Henriksen a spus ca el nu si-ar lasa copii sa joace in Millennium, facand aluzie la fetita care joaca rolul copilului lui Frank Black, protagonistul principal). Monstrii umani sunt mai rai decat cei extraterestri.

Etichete: millennium, Seriale, vplay, x-files

Adevarul despre barbati si femei

Postat de Mihai pe November 28th 2011 in categoria Oameni
1 comentariu »

(postul asta e o imbinare intre “What women want” si “The truth about cats and dogs“, pe fundal de Florence + The Machine)

Este tarziu, ar trebui sa dorm, maine ma duc din nou la munca. De ceva timp mi se tot invart in cap niste idei. Si incep asa…

Toata viata mi-am imaginat cum va fi cand voi avea eu pe cineva. Am citit pe un site (9gag ii spune) un post saptamana trecuta care spunea cam asa: te uiti la filmele romantice si te gandesti ca asa vei face si tu cu cel la care tii, ca vei face si tu acele lucruri care par de prost gust si sunt respinse de toti pentru ca sunt prea siropoase. Pe urma gasesti acea persoana. Unii uita de acele lucruri, eu chiar le-am facut. Am facut tot ce mi-a trecut prin cap si tot ce mi-am spus o data ca voi face. Ai crede ca e de ajuns sa te dedici trup si suflet, dar nu este. Societatea asta in care traim (nu ma refer numai la Romania) ne pune in fata obstacole. Nu putem fi doar fericiti, trebuie sa avem aia si aia si lucrul ala si trebuie sa ne comportam intr-un anumit fel. Nu trebuie sa spunem ce gandim pentru ca am putea fi judecati, dar suntem judecati si ne pasa mai mult decat ar trebui.

Eu cred cu tarie ca nu exista nici o diferenta intre barbati si femei, chiar nici una. Am avut o discutie cu un prieten la un moment dat si el spunea ca femeile gandesc intr-un anumit fel si ca noi nu putem gandi ca ele. Eu cred ca diferentele astea sunt sustinute artificial de societate. Femeile se invata una pe alta ca nu trebuie sa recunosti in mod deschis ca-ti place de un barbat. El trebuie sa citeasca printre randuri. Trebuie sa te machiezi pentru ca barbatilor nu le plac femeile care nu arata bine. Cred ca daca ne-ati arata fata asta nemachiata mai des nu ni s-ar mai parea asa de iesit din comun. Exista tipul asta Allan Pease care tine prelegeri pe tema asta. Cred ca pune accentul gresit, pe faptul ca asa este si asa trebuie sa fie, cand de fapt ar trebui sa arate cum sa nu fim asa de ingraditi. Eu am observat transformarea unei fete in femeie, acum e plina de indoieli si de nesiguranta ca toate celelalte, doar pentru ca a avut de-a face cu femei si probleme. Ele au influentat-o chiar daca ea nu si-a dat seama si nu a recunoscut initial. Ea a avut darul asta de a fi altfel fata de restul (si acum este), dar acum castiga circumstantele, a devenit exact acel om de care se temea si pe care il ura. Parerea mea e ca un barbat si o femeie ar putea trai foarte bine impreuna daca nu ar avea de-a face cu societatea asta. Stiu, sunt idealist spunand asta, dar si noi si ele dorim acelasi lucru: vrem sa traim fericiti, insa ne pierdem in detalii.

Barbatii se  invata unul pe altul ca nu trebuie sa se deschida in fata femeilor pentru ca nu se cade, nu e “barbatesc”. Nu trebuie sa arate ca se tem, ei trebuie sa fie puternici, pilonul de rezistenta al casei. Nu ii spune ca iti place de ea, va rade de tine. Nimic nu ar putea fi mai departe de adevar. O casa rezistenta nu se poate face cu un singur pilon, e nevoie de mai multi, unii mai mici.

Tot ceea ce suntem invatati e gresit, prin prisma faptului ca experienta unui alt om nu-ti poate fi de folos si tie in aceeasi masura. E bine sa stii ce a facut altcineva in aceeasi situatie, dar decizia trebuie sa-ti apartina. Reclamele le invata pe femei ca au nevoie de zeci de produse ca sa arate ca nu-stiu-ce model. Daca femeile ar gandi pentru ele, intreaga industrie a produselor de frumusete s-ar prabusi. Diferentele ar trebui sa ne apropie, de-asta e nevoie de doi pentru a intemeia o casa. Daca am putea inlatura ochelarii de cal pe care ni-i pune societatea, am evolua altfel. Ma gandesc la o secventa dintr-un film drag mie (primul film Matrix). Initial, oamenii au fost bagati intr-o matrice si o lume perfecta, insa nu s-au putut adapta la asa ceva si s-a creat lumea asta cu bune si rele in care au prosperat. Poate ca avem nevoie de rele ca sa stim ce e bun, pana la urma asa ne definim toate valorile, altfel nu putem sti cum sa functionam. Nici nu pot considera asta picatura intr-un ocean, pentru ca stiu ca nu va atinge atat de multi oameni pe cat ar trebui, insa gandurile astea mi-au stat prea mult pe suflet si simteam nevoie sa le scriu, ca un fel de descarcare.

Etichete: adevar, barbati, femei

Concurs Devicer.ro

Postat de Mihai pe September 23rd 2011 in categoria Concursuri
Comenteaza acum »

Eu citesc vreo 3-4 site-uri cu stiri IT in general. Vreo 2 de afara si 2 scrise de romani. Unul din site-uri, si anume Devicer.ro, are azi un concurs cu premii destul de substantiale:

Premiul 1: Netbook Lenovo cu licenta de Windows 7, Cleaning Kit Asus

Premiul 2: Rucsac de laptop nJoy, mouse de laptop nJoy si un Cleaning Kit Asus

Premiul 3: Tastatura de gaming nJoy si un tricou Asus

Premiul 4: Licenta Bitdefender Internet Security valabila 1 an

Premiul 5: Licenta Bitdefender Internet Security valabila 1 an

Premiul 6: Tricou polo Panasonic si Casti Panasonic

Premiul 7: Cleaning Kit Asus, Trusa Asus cu surubelnite, tricou polo Asus

Premiul 8: Trusa Asus cu surubelnite, Tricou polo Asus

Premiul 9: Tricou polo Asus

Premiul 10: Tricou polo Asus

Premiul 11: Tricou polo Asus

Participarea este deschisa tuturor. Nu m-ar deranja sa castig netbook-ul

Etichete: 2011, chetroni, concurs, devicer, romania

In valea lui Elah

Postat de Mihai pe August 7th 2011 in categoria Film, Intamplari
2 commentarii »

(ce au in comun un caine inecat, un puscas american si Goliat)

Oamenii nu sunt asa cum ni-i imaginam. Oamenii se mai schimba in timp. De multe ori avem in minte o imagine care nu e mereu conforma cu realitatea. Este doar imaginea pe care creierul nostru ne lasa sa o memoram. Asa cum mie nu mi se pare ca vorbesc cu accent de moldovean pentru ca sunt obisnuit asta, tot la fel noi nu putem avea o imagine obiectiva. Nu e un lucru rau, pentru ca e ceea ce ne deosebeste pana la urma si ne face unici. De multe ori ignoram sau nu vedem anumite semnale pe care le primim de la cei din jurul nostru pentru ca nu se potrivesc cu ceea ce vrem noi. Atunci cand suntem pusi in fata acestor lucruri, ne este greu sa ne obisnuim cu ele.

Azi am vazut “The Valley of Elah“, un film vechi, dar bun. E o drama despre un tata care isi pierde baiatul revenit din Irak (incerc pe cat posibil sa nu dau multe detalii despre film). Asta este unul din acele filme care trec in umbra pentru ca nu sunt blockbuster-e, nu au supereroi, nu sunt partea a sasea saua saptea a unei serii, nu au nici adolescenti dar nici fiinte supranaturale in ele. Joaca doar Tommy Lee Jones, Charlize Theron (nu e blonda, ca sa vezi), Jason Patric, Susan Sarandon si James Franco. Mi-a placut filmul pentru ca nu are intrigi ultra-socant, actorii au fost alesi foarte bine pentru rolurile lor si filmul prezinta doar ceva care s-ar putea intampla. Desi tema lui principala nu este sexismul, reuseste surprinda si asta. Desi este o drama, filmul mi-a mers drept la inima si e perfect pentru o zi de duminica.

PS: Atunci cand Charlize Theron joaca intr-un film si nu e blonda (aici intra pana si Aeon Flux), filmul e de obicei unul serios si chiar bun. Uneori reuseste sa faca filme bune si cand e blonda (vezi “Monster“).

Etichete: Film, Oameni

Ce inseamna sa castigi

Postat de Mihai pe July 19th 2011 in categoria Eveniment, Intamplari, Oameni
Comenteaza acum »

(E atat de cald incat aud ceasul ticaind)

Zilele astea am iesit si eu din barlog (oarecum fortat de caldura care ma face sa stranspir stand pe scaun in fata calculatorului). Sambata am fost placut surprins sa fiu sunat de un fost coleg de fuckultate si sa merg la un volei cu el asa cum mergeam acum multi ani cand eram la fuckultate. Am jucat chiar si ping-pong duminica, am castigat iar (multumesc Andrei).

Pentru ca zilele astea nu am avut mandra langa mine, am iesit cu 2 prieteni la o mica plimbare pe Faleza care a coincis cu meciul din Supercupa Romaniei dintre Otelul si Steaua. Eu aveam asa o banuiala ca Otelul va castiga nu doar pentru ca galateniivor fi motivati sa o faca, ci si pentru ca joaca impreuna de mult timp, se cunosc bine si vor functiona la fel de bine ca si in campionat pana acum. Este evident ca am avut dreptate (sunt stelist, dar duminica am tinut cu Otelul pentru ca o astfel de ocazie apareo data la cativa zeci de ani). Nu am vrut sa ma uit la meci, am vrut doar sa sting caldura cu cateva beri si niste hamsii. M-am bucurat sincer pentru eventul realizat de Otelul. Nu am claxonat (n-am avut la ce si mi s-a parut si putin exagerat), nu am tipat, nu am fluturat steagul Otelului. Nici nu am strigat “Hai Steaua” spre disperarea unuia dintre prieteni. Realizarea este numai a jucatorilor, sunt mandru de ce au realizat si de-abia astept sa vad echipe mari la Piatra Neamt si apoi la Galati cand va fi gata stadionul Dunarea. Victoria otelarilor a permis multor fani sa se manifeste cat de zgomotos au putut. Sunt convins ca multi dintre ei nu ar fi dat o ceapa degerata pe Otelul acum jumatate de an, dar deh, cand esti sus ai multi prieteni/fani.

Ma uitam cum circulau masinile pe Brailei (am venit pe jos acasa). Ma miram la indemanarea aratata de unii soferi si ma intrebam cat mai dureaza pana cand se va si intampla ceva. Spre multumirea mea nedorita si morbida, am avut parte de un accident destul de urat si bizar, insa nu foarte grav care a avut loc la intersectia dintre George Cosbuc, Gheorghe Doja si Mihail Kogalniceanu. Un scuter pe care se aflau 2 baieti si care venea pe Cosbuc spre Brailei s-a izbit puternic de un Logan care nu i-a acordat prioritate si a vrut sa intre pe Gheorghe Doja venind de pe Cosbuc dinspre Papadie. De ce spun ca nu a fost foarte grav? Pentru ca idiotii care mergeau cu scuterul nu purtau nici casca si nu aveau nici alt mod de protectie, nu au franat deloc si au vrut doar sa se strecoare pe langa Logan, pe care l-au lovit in spate. Au avut noroc imens ca nu au lovit masina in fata, pentru ca ar fi zburat spre stalpul de la semafor si l-ar fi bagat in inchisoare pe soferul Loganului pentru omor involuntar. In 2 minute a venit o masina a Politiei si in alte 5 minute de cand s-a anuntat accidentul a venit si o masina de Salvare. Sper ca accidentul sa le lase o urma cat mai adanca in constiinta, pentru ca au fost norocosi si datorita faptului ca nu au ajuns nici sub rotile altei masini. Felicitari medicilor de pe Salvare, se pare ca pot ajunge si la timp acolo unde sunt chemati si este nevoie de ei, nu doar dupa cel putin jumatate de ora de la apel. Se pare ca 2 idioti dintr-un accident stupid valoreaza mai mult decat viata unui om care se chinuie intre patul spitalului si patul de acasa. Mi-e mila si scarba de toti cei implicati in acelasi timp…

Etichete: 2011, caldura, celebrare, fotbal, Galati, Otelul, romania, servicii medicale, Steaua, supercupa

M-am intors (desi nu am fost plecat nicaieri)

Postat de Mihai pe July 8th 2011 in categoria Eveniment, Intamplari, Oameni
Comenteaza acum »

(o parte din post a fost scris anul trecut; ca surpriza, postul asta nu participa la nici un concurs)

Peste tot suntem asaltati cu pseudo-limba asta scrisa pe forumuri, prin comentarii, uneori apare si prin ziare. Astea sunt extrase de pe unul din forumurile pe care activez:

“bai mam cacat in palarie sa moara veta nu merge la arhivare cand baga doua parte da eroare ”

“si mie imi da eruare la dezarhivare ce pot sa fac”

” de ce numi merge ?!?!? am amd athlon 1500 mhz 512 ram si ge force 4 ti wtf”

“nu mere ” nu tu pere, nimic

“instalez joku ii pun crakul si imi zice ca nu am fakut controalele ce fak???? ”

“mda deci mare procarie nu merge nici macar instalat si cu vista cu sp1 asha ….nukeeed”

Intrebare: au inceput sa para si moduri pt acest joc? daca da dati-mi si mie cateva pt ps3 | Raspunsul meu: Ia de-aici!!!

Cred ca am avut gura pocita si i-am cobit pe astia mici care au dat BAC-ul anul asta. Ar putea sa adauge asta la lunga lista de cauzecare a dus la rezultatele dezastruoase de anul asta: ca au fost filmati, ca profesorii nu s-au ocupat de ei, ca materiile au fost prea stufoase… Pun pariu ca exista cineva care a dat vina pe etno-botanice. Nimeni nu pune punctul pe I. Eu impart vina asa: jumatate din vina e a halului in care a ajuns societatea in care traim si cealalta jumatate le apartine lor, elevilor. Indiferent cat de mult s-ar da peste cap profesorii, daca ei nu vor sa invete, nu o fac.

Daca rezultatele dezastruoase ar fi fost in Moldova, nu s-ar fi alarmat nimeni, si asa se spune ca moldovenii sunt prosti. Insa din fericire toata tara e in aceeasi oala. Uite ca Banatul nu mai e fruncea (fruntea, pentru cine nu stie ce inseamna). I-as imparti pe cei care au picat BAC-ul in 2 categorii: in prosti si in fuduli. Sunt constient ca unii au picat BAC-ul pentru ca nu au putut invata, iar altii pentru ca nu au invatat, insa ambele categorii sunt la fel de vinovate. Si cand eram eu la liceu ne plangeam de materii grele, ca vom da BAC-ul la 5 obiecte, ca fiecare profesor vrea sa stim de 10 la materia lui, insa exista o mare diferenta: noi aveam destul respect pentru profesori cat sa invatam, iar la unii profesori invatam de frica. Oricum materiile la care am invatat de drag mi-au ramas cele mai multe cunostinte. Si cand eram eu la liceu existau tentatii multe, insa generatia mea a fost crescuta altfel. Nici nu vreau sa ma gandesc la zilele cand copii astia vor ajunge politicieni sau oameni de afaceri. Rezultatele culese in acest an au fost sadite din timp cam de pe vremea cand terminam eu liceul (1996-1997) si s-a continuat insistent pe vremea cand erau la liceu prietenii mei care sunt cu 6-7 ani mai mici ca mine.

Am citit azi ca multi din elevii din judetul Timis nu fac pregatire, desi sunt multi profesori care se ofera. Nu cred ca toti viseaza sa devina mana de munca necalificata, asa cum scria cineva pe un alt blog. Tara are nevoie si de astfel de oameni, dar daca procentul ar reprezenta 60%, atunci avem o problema grava. Am intalnit acelasi fenomen la un student din anul 3 care face practica la o firma si a fost intrebat cum ar vrea sa fie angajat, cu norma intreaga sau la norma redusa. Raspunsul lui a fost “Dar pe mine nu ma intereseaza sa ma angajez!”. Du-te in Italia si Spania  sa faci munca necalificata ca sa castigi bine sau poate ca alege calea mai “usoara”… In momentul asta nu vad nici o solutie de iesire din situatia asta. Era o perioada cand spuneam ca m-as duce sa muncesc afara, dar ca as reveni mereu in tara, sa cheltui banii aici. Nimeni din tara nu merita asta si oricum banii s-ar duce la un supermarket sau la vreun mare magnat. Astia sunt cei 0,02 dolari ai mei.

Etichete: 2011, BAC, bacalaureat, picat

Prima luna fara mama

Postat de Mihai pe March 11th 2011 in categoria Intamplari, Oameni
6 commentarii »

(asta este cel mai personal post scris vreodata, din motive foarte evidente)

Pe 11 martie se implineste o luna de cand nu o mai am pe mama aproape de mine. Fix 28 de zile. Cred ca abia saptamana asta am realizat ca nu o voi mai vedea pe mama si nu o voi mai avea aproape. Nu era plina casa cu ea, dar este foarte goala fara ea. Nu am crezut niciodata ca 3 camere vor putea fi atat de mari si goale. In dimineata cand a venit tata la mine, nu a putut sa-mi spuna decat “mama nu mai e”. Stiam din privirea lui ce vroia sa-mi spuna si totusi nu puteam accepta asta. Pentru ca in ultimele luni starea ei a fost din ce in ce mai proasta, incepusem sa ma gandesc la tot felul de lucruri rele, dar pur si simplu nu am vrut sa ma gandesc ca o voi pierde. O singura data mi-a trecut prin cap lucrul asta si nu am putut sa ma gandesc mai departe de “daca mama nu ar mai fi…”. Cred ca mama stia ca starea ei se va inrautati rapid si a incercat sa ne spuna asta inaintea primei operatii, a fost singura data cand si-a spus punctul de vedere. Nu voi putea uita privirea speriata pe care o avea in dimineata aia cand am dus-o pentru prima data la spital (cred ca prin noiembrie). A fost singura data cand s-a manifestat asa, pentru ca a rezistat cu stoicism la toate cele care au urmat.Am ajuns sa urasc sistemul nostru sanitar, cu toate spitalele si cei care lucreaza in ele. Cel mai mult ma supara faptul ca a ajuns in situatia pe care a incercat s-o evite. Cu toate incercarile noastre disperate de a mai face ceva, mama s-a stins. Cand s-a operat pentru prima data a stiut de ce o face. Avea 2 copii acasa pe care vroia sa ii vada mari. Noi am fost motivul pentru care s-a operat, vointa ei l-a surprins pana si pe doctorul care a operat-o. Asta era mama, mereu plina de energie, mereu cu idei, pe care nu le-a pus mereu in practica. Nu stiu cum i-a fost sa traiasca 20 de ani fara sa mearga la munca, sa aiba mereu grija de noi si sa se puna pe ea pe planul 2. Am foarte multe amintiri placute, ma gandesc ca ar fi trebuit sa mai las eu de la mine, pentru ca am avut mereu propriile idei, chiar daca insemna sa ma cert cu mama. Si eu si sora mea i-am facut multe zile fripte mamei, uneori din cauza greselilor pe care le faceam, alteori din cauza discutiilor in contradictoriu pe care le aveam. Nu dau 2 bani pe lacrimile de crocodil tardive varsate de persoane care nu au respectat-o pe mama in timpul vietii. Acum nu mai au nici un rost.Uneori ma surprind facand glume si razand, chiar daca a trecut atat de putin timp de pe 11 februarie. Cred ca am inchis undeva toata durerea asta, uneori cred ca nu e normal ca pot fi atat de calm. Presupun ca e modul meu de auto-aparare, desi uneori o caut pe mama prin casa sau o astept sa vina  de la cumparaturi, asa cum facea o data. Daca nu ar fi facut operatiile asa cum am insistat noi (eu, sora mea, tata si matusa mea), paote ca mama ar mai fi fost inca in viata acum, dar s-ar fi chinuit mult. Poate ca intr-un fel e bine ca nu se mai chinuie acum. Poate ca daca ar fi avut doctori mai buni, care ar fi stiut sa citeasca niste analize moderne sau le-ar fi pasat de omul pe care il vedeau din 6 in 6 luni la analize, poate ca nu ajungea in stadiul asta. La noi, cancerul este privit ca o boala incurabila. De fapt, bolnavul care ajunge in spital si nu prea are sanse bune este tratat ca ultimul om, iar lucrul asta se intampla peste tot. Sunt foarte putini medici sau asistente carora le place ce fac si ajuta pacientii. Daca ar privi pacienta pe care o vad ca mama, bunica sau matusa cuiva, poate si-ar da mai mult interesul. Insa nu se va schimba nimic si oamenii buni vor pleca din tara in continuare.

Cred ca mama imi lipseste cel mai mult in micile conversatii pe care le aveam din cand in cand. Ba nu, imi va lipsi pentru toate lucrurile pe care le faceam si in care ea era inclusa. Adica peste tot. Nu am stiut sa apreciez ceea ce am avut pana nu am pierdut-o. E ciudat ca imi aduc aminte acum de multe din sfaturile pe care mi le dadea. Le multumesc celor care si-au aratat suportul pentru mine. Pana la urma toata stradania ei nu a fost degeaba.

Etichete: mama